luni, 19 decembrie 2011

"Unde ni sunt visatorii?"

" Soarele rotund si palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerete printre anii trecatori..."
                               (Vasile Alecsandri, Iarna)


Daca privesti cerul intr-o zi de iarna si ai varsta necesara, poti patrunde cu adevarat adancul celor doua versuri simple ale genialului poet... Superb...
"Unde ni sunt visatorii?"




joi, 15 decembrie 2011

 Intr-o iarna cu clopotei la fulgi...





Marin Sorescu
fragment din '' Scrisoare din camera de-alaturi''


"...Tu esti de tinut intr-un castel
Pe-o iarna ca aceasta, cu clopotei la fulgi.
Si eu să vin la tine
Intr-o sanie trasa de cerbi,
Să mă urc în iatac, pe-un turtur imens,
Să urc si să cobor, ca e alunecos,
Si iar să dau să mă catar... si tu să-mi arunci
Niste pinteni.
Să cioplesc sloiul, urcindu-mă
Să-i dau pinteni
Si să apar sus, c-o floare de gheata
In mâna. "Unde e geamul?
Să-ti plantez pe el aceasta
Floare de gheata."
"O, ador florile de gheata", să zici,
"Unde-ai gasit-o?" Hai să iesim putin.
"Unde, iar afara? Iar în zapada? Iar în tren?
Iar vagon neincalzit?"

Eu sint un om de interior,
Pentru ca sint numai suflet
Si sufletul e de interior.
Sint un om de budoar, de stat intre perne,
Printre carti, printre rujuri...
Tot ce emana caldura
Si intimitate. Pune-mă la o masa de restaurant
C-o suta de insi în jur,
Care se uita la tine
Si inghet.
N-am ce să-ti spun, parca nu ne mai cunoastem.
Tu îmi citesti inceputul de enervare
Pe freamatul degetelor,
Pe miscarea de la coltul ochilor
Si "Hai să mergem", zic.
"Unde?"
In castel. Stiu eu unul, dar nu s-ajunge acolo
Decât c-o sanie trasa de cerbi.

Tot în tren sintem? Tot."

marți, 13 decembrie 2011

Poesis - Nu am mai fost acasa demult

Nicaieri in lume iarna nu e mai iarna, sarbatoarea nu e mai sfanta, ca acasa...

...Am uitat cum miroase busuiocul,
Doar ochii mi-au ramas de copil...


luni, 12 decembrie 2011

Moartea caprioarei 2011...







Sarbatorile de iarna




Craciunul este sarbatoarea cea mai importanta a lunii decembrie si este dedicata familiei.
Data de 25 decembrie comemoreaza nasterea lui Iisus Hristos pentru crestini, dar coincide cu perioada multor festivaluri de iarna pagane.
In afara de deschiderea cadourilor de sub bradul de Craciun, alte activitati in familie sunt slujba din noaptea de Craciun si masa de a doua zi.

Revelionul este un moment bun sa rememorezi alaturi de familie amintirile placute din anul care se incheie si sa faci planuri pentru anul urmator.
Fie ca alegi sa il petreci acasa sau intr-o destinatie indepartata, daca petreci Anul Nou alaturi de cei dragi, acest moment va fi o amintire placuta pentru mai tarziu.
Noaptea dintre ani este si momentul in care poti alege sa schimbi ceva la tine sau ii poti ajuta pe cei din jur sa ia o hotarare de Anul Nou si sa o respecte apoi, pentru a-si imbunatati viata sau pentru a se schimba in bine.
Caldura si bucuria aduse de Sarbatorile de iarna nu se afla insa in bogatia mesei sau a cadourilor primite. Timpul petrecut impreuna cu familia la impodobirea bradului de Craciun sau la decorarea casei iti poate ajuta familia sa se apropie si mai mult.

joi, 8 decembrie 2011

„Pe muzică barocă, neuronii capătă un ritm specific geniilor“

           Prof. dr. Ioan Bradu Iamandescu







"...Orice muzică este eficientă, în mod sigur, dar s-a dovedit că piesele din repertoriul clasic şi romantic activează cel mai mult creierul. Chiar dacă există aşa-numita muzică preferată (unul vrea romanţe, unul vrea rock), există tomografia cu emisie de pozitroni care arată cum muzica lui Mozart activează 99%-100% din scoarţa cerebrală. Şi, în general, muzica simfonică şi de cameră activează creierul în proporţie de 90%, spre deosebire de muzica uşoară sau tangoul, de exemplu, care activează creierul în proporţie de 50%.
Mai mult, nicio muzică nu poate depăşi pragul pe care îl atinge muzica barocă, de exemplu, ale cărei unde sonore au frecvenţe care se înscriu în zona de activare optimă a activităţii cerebrale. Dacă ascultăm muzică barocă, neuronii capătă un ritm de activitate ciclică între 8 şi 12 cicli pe secundă, ceea ce se întâmplă numai în cazul geniilor! Numai că geniile îl au permanent, în vreme ce omul care ascultă muzică îl are doar cât ascultă muzica, dar este suficient, pentru că îmbunătăţeşte memoria.
...
Muzica stimulează imunitatea, iar cine are o imunitate mai bună trăieşte mai mult. Cel puţin din punctul acesta de vedere se poate spera. Dar ascultând muzică, efectele sunt cu siguranţă benefice.
 Nu există obstacol pentru a beneficia de efectele muzicii aşa-zise grele. Nu este valabilă ideea că-ţi trebuie neapărat o educaţie muzicală. O educaţie muzicală favorizează un contact mai uşor cu această muzică, dar oamenii care sunt foarte inteligenţi apreciază un astfel de gen indiferent de cultura lor muzicală. Dovadă stau notele pe care ei le dau pieselor din repertoriul simfonic şi de cameră. Cele mai noi cercetări pe care le-am făcut pe plan internaţional sunt în domeniul muzicodiagnosticului, este un concept prin care reuşesc să îmbogăţesc examenul psihologic prin felul în care bolnavul descrie, pe baza impresiilor personale, ce îi sugerează muzica pe care o ascultă, fără să ştie cine este compozitorul sau cum se numeşte piesa."

luni, 5 decembrie 2011

Jumong

Istoric:
 De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dongmyeong
rege coreean în Goguryeo
Încoronare37 î.Hr.
Nume completDongmyeongseongwang
Născut58 î.Hr.
Decedat19 î.Hr.
SuccesorYuri din Goguryeo
Căsătorit cuYe și So Seo-no
UrmașiYuri, Biryu, Onjo
Regele Dongmyeong din Goguryeo (n. 58 î.Hr. – d. 19 î.Hr.) sau Dongmyeongseongwang (東明聖王), cel mai bine cunoscut după numele său de naștere Jumong, a fost un rege coreean care a domnit din anul 37 î.Hr. până la moartea sa. A fost fondatorul monarhiei din Goguryeo, cel mai nordic din Cele trei regate ale Coreei. În Gwanggaeto era denumit Chumo-wang (Regele Chumo). Numele său păstrat în diverse înregistrări este Chumong (추몽, 鄒蒙), Jungmo (중모, 中牟 sau 仲牟) sau Domo (도모, 都牟).
Three Kingdoms of Korea Map.png

 Familia

  1. Yuri (Regele Yuri),
  1. Biryu
  2. Onjo (Regele Onjo)
Filmul:
Jumong este un serial istoric coreean produs de MBC care are 81 de episoade.Actiunea incepe in anul 108 i.e.n. cand refugiatii fostului regat Joseon sunt supusi abuzurilor din partea imperiului Han. Legendarul erou Haemosu liderul armatei Damul formeaza o alianta cu Geumwa printul mostenitor al regatului Buyeo pentru a infrunta imperiul Han.
In urma unei ambuscade Haemosu este grav ranit si este salvat de Yuhwa de care se indragosteste.Din dragostea lor rezulta un copil care este numit Jumong ( inseamna arcas iscusit) si de care Haemosu va afla mult mai tarziu.
Inaintea unei batalii importante cu imperiul Han lui Haemosu i se intinde o capcana care a fost pusa la cale de catre prim-ministrul regatului Buyeo fara stirea printului mostenitor Geumwa. Este prins de Imperiul Han si torturat. Printul Geumwa incearca eliberarea lui dar esueaza iar in timpul acestei esuari Haemosu este crezut mort. Yuhwa crezand ca Haemosu este mort si fiind insarcinata alege sa fie concubina printului Geumwa, ambii pretinzand ca Jumong este fiul lor.
20 de ani mai tarziu Jumong se intalneste intr-o temnita secreta cu Haemosu adevaratul lui tata care ii devine si maestru. Afland ca Haemosu este in viata printul Geumwa incearca sa se intalneasca cu el dar nu reuseste deoarece printii Daeso si Youngpo il ucid pe Haemosu,  acesta fiind considerat o amenintare pentru regatul Buyeo.
Cand Jumong afla adevarata lui identitate isi propune sa indeplineasca cauza mareata pe care tatal sau nu a putut sa o duca la capat. Ajutat de Soseono sefa unui clan de negustori care ii va deveni a doua sotie Jumong infinteaza in anul 37 i.e.n. regatul Goguryeo unul din cele trei regate care stau la baza Coreei de azi. Jumong a fost unul din acei eroi care si-au coplesit generatia si a schimbat istoria.

Jumong este interpretat de actorul Song Il Gook care s-a nascut la 1 octombrie 1971 are 1,85 m si 80 de kg. Este cunoscut ca un sportiv adevarat fiind si vicepresedinte al Confederatiei de Triatlon, totodata a particpat la Seul in 2008 la Concursul International de triatlon. In aprilie 2008 a purtat torta olimpica prin Seul. Mai practica si alte sporturi cum ar fi golful,inotul,schiul si ciclismul montan.

Soseono este fata unui comerciant si este iubita de Jumong pe tot parcursul vietii dar destinul ii separa. A fost crescuta ca un baiat avand numeroase calitati. Ea il ajuta permanent pe Jumong. Soseono este interpretata de actrita Han Hye Jin.

Yesoya este cea care ii salveaza viata lui Jumong si ii devine prima sotie. Jumong ajunge sa o iubeasca si face un copil cu ea pe nume Yuri.Destinul ii separa si pe ei mult timp, Jumong crezandu-i morti. Yesoya ia parte la nunta lui Jumong cu Soseono privind cu Yuri in brate desfasurarea nuntii. Yesoya este interpretata de actrita Sung Ji Hyo.

vineri, 2 decembrie 2011

Razboiul Coreei

Războiul din Coreea a debutat în ziua de 25 iunie 1950. Pe 27 iulie 1953 s-a semnat un armistițiu.
Razboiul Coreei a fost un conflict militar intre Republica Coreea(cunoscuta cu precadere drept Coreea de Sud) si Republica Populara Democrata Coreana (respectiv Coreea de Nord). Coreea de Sud a avut drept aliati Natiunile Unite, iar Coreea de Nord a fost sprijinta de Republica Populara Chineza cu ajutor militar din partea Uniunii Sovietice. Razboiul a inceput la data de 25 Iunie 1950, iar finalul razboiului a coincis cu semnarea unui armistitiu la data de 27 Iulie 1953. Razboiul a pornit datorita delimitarii fizice a Coreei printr-un acord al Aliatilor victoriosi in Razboiul Pacificului. Peninsula Coreea a apartinut Japoniei din anul 1910 pana la finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial. In 1945, in urma capitularii Japoniei, administratia americana a impartit insula de-alungul paralelei de 38 de grade, trupele americane ocupand partea de sud, iar cele sovietice partea de nord. Insuccesul de a realiza alegeri libere pe teritoriul intregii peninsule in 1948 a adancit impartirea celor doua regiuni, iar Nordul a instaurat un guvern comunist. Paralela de 38 de grade a devenit treptat o bariera politica intre cele doua regiuni. Desi negocierile de unire au continuat in lunile de din-naintea razboiului, tensiunile s-au intensificat. Raiduri si incaierari la nivelul paralelei de 38 de grade au continuat. Situatia a luat amploare atunci cand Coreea de Nord a invadat teritoriul Coreei de Sud la data de 25 iunie 1950. A fost primul conflict armat important din Razboiul Rece. Natiunile Unite si cu precadere Statele Unite ale Americii au venit in ajutorul Coreei de Sud in vederea respingerii invaziei. O contra-ofensiva rapida a Natiunilor Unite i-a impins pe nord-coreeni de cealalta parte a paralelei de 38 de grade pana la raul Yalu, determinand Republica Populara Chineza sa intre in razboi de partea nordului. Chinezii au lansat la randul lor o contra-ofensiva ce a determinat fortele Natiunilor Unite sa se intoarca in spatele paralelei de 38 de grade. Uniunea Sovietica a sprijinit cu armament atat armata Republicii Populare Chineze cat si pe cea a Coreii de Nord. In 1953, razboiul a incetat cu un armistitiu ce a restabilit granita intre cele doua Corei aproape de paralela de 38 de grade si a creat o zona demilitarizata lata de 4km intre cele doua tari. Mici scantei din aceasta lupta inca se mai manifesta in aceasta zona. Cu sprijin din partea unor puteri externe de ambele parti, Razboiul Coreei a fost unul de proximitate. Dintr-o perspectiva de stiinta militara, acesta a combinat tactici de lupta intalnite atat in Primul cat si in Al Doilea Razboi Mondial: a inceput ca o campanie mobila cu miscari de infanterie urmate de raiduri ale bombardierelor, dar a devenit un razboi de transee pana in luna Iulie a anului 1951.

 

În toiul luptei, pe cale democratică, a celor două combatante, de a uni peninsula Coreea într-un singur stat, la 25 iunie 1950, Coreea de Nord invadează Coreea de Sud, trecând paralela de 38 grade, granița stabilită de comun acord de SUA și URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Statele Unite ale Americii, împreună cu trupele ONU de menținere a păcii intervin pentru Coreea de Sud.
După o desfășurare favorabilă a evenimentelor pentru sudiști, armata chineză intervine pentru Coreea de Nord, intrând în Coreea de Sud, la data de 19 octombrie 1950, înclinând balanța victoriei spre Coreea de Nord.
Totul se încheie cu un armistițiu între Coreea de Nord și Coreea de Sud, acesta restabilind granițele inițiale. Coreea de Nord s-a retras unilateral din acest pact la 27 mai 2009.
Acest conflict, considerat a fi un război civil, a fost, de fapt, un război care a implicat intervenția, de partea ambelor părți, a celor două mari superputeri ale lumii, URSS și SUA, unele surse referindu-se la acest conflict ca fiind o etapă din Războiul Rece.

joi, 1 decembrie 2011

Batălia pentru Manciuria sau Furtună de august

Operațiunea a început 8 august 1945, când Uniunea Sovietică și aliatul său Republica Populară Mongolă au invadat statul-marionetă creat de Imperiul Japonez, Manciukuo. Invazia sovieto-mongolă s-a extins, incluzând și regiunea învecinată Mengjiang, Coreea de nord, sudul insulei Sahalin și Insulele Kurile. Aceasta a fost doar a doua acțiune militară împotriva Imperiului Japonez, după bătălia din 1939 de la bătălia de la Halhin-Gol. La Conferința de la Ialta, „Cei Trei Mari” au căzut de acord ca Uniunea Sovietică să nu mai reînnoiască pactul de neutralitate cu Japonia și să se implice în războiul din Pacific, după trei luni de la încheierea războiului în Europa.
Invazia a început în 8 august 1945, la exact trei luni după capitularea Germaniei Naziste (8 mai). Operațiunea a fost declanșat între cele două atacuri cu arme nucleare de la Hiroșima (6 august) și Nagasaki (9 august).
Decizia Japoniei de a accepta să capituleze a fost luată după ce amploarea atacului sovietic a fost corect apreciată [1], dar dacă ar mai fi continuat războiul, sovieticii aveau planuri pentru invadarea insulelor Hokkaidō, mai înainte ca Aliații să invadeze Kyushu.[2][3]


 

Deși lupta s-a extins dincolo de granițele tradiționale ale teritoriului Manciuria, invazia coordonată și integrată a teritoriilor nordice japoneze este, totuși, denumită colectiv ca bătălia pentru Manciuria. De asemenea, operațiunea este cunoscută și cu numele de cod sovietic, Furtună de august, sau cu numele alternative Bătălia pentru Manciukuo ori Bătălia pentru nordul Chinei.

 

Comandamentul Orientului Îndepărtat, sub comanda mareșalului Alexandr Mihailovici Vasilevski, a planificat și condus atacul la scară mare. În regiune au acționat trei fronturi ale Armatei Roșii:
  • Frontul Transbaikal, comandat de mareșalul R. I. Malinovski, care a acționat în Mengjiang și vestul Manciukuo,
  • Frontul I al Orientului Îndepărtat, comandat de mareșalul Ch. A. Merețkov, care a acționat în estul Manciukuo,
  • Frontul al II-lea al Orientului Îndepărtat, comandat de M. A. Purkaev, care a acționat în nordul Manciukuo,

Armata din Kwantung a Armatei Imperiale Japoneze se afla sub comanda generalui Otsuzo Yamada, fiind forța care a trebuit să facă față atacului sovietic. Această armată reprezenta o parte importantă a forțelor de ocupație din Manciuria și Coreea. Forța japoneză era compusă din două armate regionale și trei armate independente.
Din punct de vedere economic, Manciuria era foarte importantă și merita toate eforturile defensive ale armatei din Kwangtung, aici aflându-se cea mai mare concentrare de intreprinderi industriale și surse de materii prime din afara Japoniei, care se mai afla sub controlul niponilor în 1945. Cu toate acestea, forțele japoneze erau cu mult sub efectivele aprobate, cea mai mare parte a armamentului greu și cele mai bune unități fiind transferate pe frontul din Pacific, în ultimii trei ani. În 1945, armata din Kwantung era încadrată cu numeroși soldați proaspăt recrutați și slab pregătiți. Ca urmare, armata japoneză fuseseră redusă la o forță de infanterie ușoară capabilă să lupte cu insurgenții, fiind caracterizată, în principal, prin mobilitate și experiență limitate. Forțele japoneze nu se puteau compara nici pe departe cu Armata Roșie, care beneficia de tancuri și piese de artilerie net superioare din punct de vedere tehnic și de ofițeri și soldați cu o vastă experiență de luptă.
Mai trebuie remarcate și numeroasele greșeli făcute de militarii japonezi. Pentru început, ei au presupus că orice atac venit dinspre vest ar trebui să urmeze ori vechea linie ferată spre Hailar sau ar trebui să fie îndreptat spre Solun din extremitatea estică a Mongoliei. Sovieticii au atacat pe ambele direcții, e adevărat, dar atacul principal a fost dat prin lanțul de munți Hinggan, care se întindeau de la sud de Solun spre centrul Manciuriei și care păreau impenetrabili, . Mai apoi, spionajul militar japonez nu a reușit să afle cât de mari erau efectivele sovietice care erau transferate pe frontul siberian. Spionajul japonez a presupus, bazându-se pe date eronate, că atacul sovietic va avea loc cel mai devreme în octombrie 1945 sau chiar în primăvara anului 1946.
Au fost făcute noi planuri în vara anului 1945, care presupuneau schimbarea centrului de greutate al apărării de la granițe spre colțul de sud-estic al regiunii continentale ocupate de japonezi, adică a Coreii, dar aceste planuri nu au fost puse în practică până în momentul în care sovieticii și-au lansat atacul.

 

Operațiunea sovietică a fost o manevră clasică de dublă învăluire executată pe o suprafață de dimensiunile Europei Occidentale. Pe aripa de vest a atacului, Armata Roșie a înaintat prin deșerturile și munții din Mongolia, la mare distanță de liniile feroviare de aprovizionare. Această manevră a luat prin surprindere analiștii militari japonezi, care apreciaseră că atacul trebuie dat de-a lungul căilor ferate de aprovizionare, atacând poziții nipone foarte slab fortificate. Comandantul japonez a lipsit de la postul său în primele 18 ore ale atacului, iar comunicațiile dintre centrul de comandă și unitățile îndepărtate au fost întrerupte aproape de la început. În același timp, parașutiștii sovietici au fost lansați pentru cucerirea aeroporturilor și orașelor aflate pe direcția de atac a forțelor terestre. De asemenea, avioanele de transport au fost folosite pentru aprovizionarea cu combustibil a unităților avansate, care nu mai puteau fi aprovizionate pe cale terestră.

Un soldat japonez predându-se militarilor Armatei Roșii
Luptele au durat doar aproape o săptămână, până în momentul în care împăratul Japoniei Emperor Hirohito a citit renumitul Gyokuon-hōsō (15 august) și a proclamat încetarea focului în regiune (16 august). În acel moment, forțele sovietice înaintaseră adânc în teritoriul manciurian. Sovieticii au înaintat, fără să întâmpine vreo opoziție, cucerind orașele Mukden, Changchun și Qiqihar, până la 20 august. În același timp, Mengjiangul a fost invadat de forțele sovieto-mongole. Împăratul statului Manciukuo (și fostul împărat al Chinei), Puyi, a fost capturat de soldații sovietici.
Pe 18 august au fost declanșate 5 debarcări amfibii mult în fața forțelor terestre: trei în nordul Coreii, una în Sahalin și una în Insule Kurile. Astfel, în Coreea, trupele deja debarcate își întăreau pozițiile în așteptarea principalelor forțe terestre sovietice, iar în Sahalin și Kurile Uniunea Sovietică își impunea fără drept de apel suveranitatea.
Înaintarea terestră a fost oprită la ceva distanță de Râul Yalu, la capătul nordic al Peninsulei Coreene, în momentul în care nu mai a fost posibilă nici măcar aprovizionarea pe calea aerului. Militarii care debarcaseră deja în Coreea au reușit să stabilească un anumit grad de control în nordul peninsulei, dar obiectivul ambițios de ocupare a întregii peninsule nu a putut fi obținut după ce forțele americane au debarcat la Incheon, în 8 septembrie, la șase zile după semanarea de către japonezi a capitulării.
Sovieticii nu au mai reușit să invadeze insula Hokkaido, după cum plănuiseră.

 Importanță și consecințe

Operațiunea Furtună de august, împreună cu cele două bombardamente nucleare de la Hiroșima și Nagasaki, au provocat o ruptură pe scena politică niponă și i-a obligat pe japonezi să accepte capitularea.
Cercetările istoricului nipon Tsuyoshi Hasegawa l-au dus la concluzia că bombardamentele nucleare nu au fost principalele motive pentru acceptarea capitulării. În schimb, el a ajuns la concluzia că rapida și copleșitoarea victorie sovietică de pe continent l-a forțat pe împăratul japonez să proclame încetarea focului.[4]
Manciuria ocupată de sovitici a asigurat principala bază de acțiune pentru forțele comuniste conduse de Mao Zedong, care au ieșit victorioase în cele din urmă din războiul civil chineze. De fapt, succesul militar din Manciuria i-a împiedicat, în cele din urmă, pe sovietici să ocupe baze militare în China – după cum căzuseră de acord Aliații –, deoarece tot teritoriul cucerit de Armata Roșie a fost cedat noilor autorități ale R. P. Chineze. Mai trebuie amintit însă că în momentul în care Armata Roșie a fost evacuată din Manciuria, forțele sovietice au demontat numeroasele intreprinderi industriale din regiune și le-au reamplasat pe teritoriul controlat de guvernul de la Moscova.
După cum se căzuse de acord în timpul conferinței de la Ialta, URSS a declanșat atacul împotriva Japoniei în termene de o lună de la capitularea germană și de aceea Moscova a ridicat pretenții asupra insulelor Sahalin și Kurile și asupra porturilor Lüshunkou (Port Arthur) și Dalian, precum și asupra căilor ferate strategice din regiune. Teritoriile de pe continent aflate sub control sovietic au fost transferate în 1955 sub suveranitatea totală a autorităților Republicii Populare Chineze, dar insule Kurile și Sahalin au rămas neîntrerupt, până azi, sub controlul guvernului de la Moscova.
Deși forțele sovietice au reușit să controleze nordul peninsulei coreene, logistica i-a trădat pe militari și Armata Roșie nu a reușit să cucerească toată Coreea. După debarcarea americană de la Incheon, s-a produs împărțirea de facto a Coreii. A urmat războiul din Coreea care a pecetluit soarta națiunii coreene, prin fondarea a două state Coreea de Nord și Coreea de Sud.
va urma: razboiul Coreei
sursa: internet