Alina Neagu este autoarea si fondatoarea revistei "Normal despre Paranormal – revista de spiritualitate si mister". In exclusivitate pentru Garbo, Alina ne-a permis sa facem public unul din articolele incluse in edita de februarie 2012 a revistei. Cu ajutorul Alinei Neagu, vom afla cum ne putem debloca energetic si care sunt cele 3 spirituale prin care ne putem imbunatati energetic si sterge greselile.

 Cum te poti debloca energetic? 

Prin interactiunea cu ceilalti se produce un transfer. Acesta actioneaza la nivelul invelisului "energetic". Gandurile noastre genereaza un camp de o anumita vibratie. Cu cat gandim mai frumos, cu atat campul care ne inconjoara este unul benefic.

Apropiindu-se unii de altii, oamenii comunica, mai ales, energetic. Majoritatea nici macar nu constientizeaza "schimbul". Ne atrag oamenii zambitori, optimisti, veseli- pentru ca energia pe care acestia o degaja este una buna. Este si contagioasa. Astfel, avem tendinta sa-i evitam pe cei pesimisti, morocanosi, rautaciosi. Pentru ca si in cazul acestora, energia proasta "se ia". Exista si situatii in care energia distructiva imbraca un strat subtire, poleit cu bunavointa... poarta numele ISPITA.

Nu sunt adepta construirii "zidului", asa cum am auzit ca se invata pe la nu stiu ce cursuri semi-oculte. Formula este simpla: inlocuieste un gand rau cu unul bun. Transforma gandul rau intr-unul bun. Iti sta in putere! In mintea ta, esti singurul ganditor. DOAR TU iti poti controla viata. Magnetismul energetic este un dat. Cunoasterea si respectarea legilor spirituale ne ajuta sa ne imbunatatim energetic si sa ne apropiem de Dumnezeu.

LEGEA SPIRITUALA ABSOLUTA este IUBIREA. Din ea, decurg toate celelalte legi spirituale:

Legea credintei fara teama

Teama este intr-adevar, cea care imagineaza puternic boala sau situatia temuta; daca nu sunt neutralizate, aceste imagini se materializeaza. Iubirea invinge orice teama. Cel care se teme nu iubeste cu adevarat.

Legea karmei si a iertarii

Karma inseamna in limba sanscrita 'intoarcerea', cu sensul de bumerang, rasplata, reactiune.
Spuneam ca magnetismul energetic este un dat. Adica ne nastem cu el. Din pacate sau din fericire, suntem legati energetic unii de altii si, mai ales, de stramosii nostri. Daca am avut niste stramosi care nu prea si-au facut datoria pe acest pamant, slabe sanse ss mostenim un potential energetic bun. Va trebui sa "muncim" mult ca sa ne echilibram energetic si sa ne imbunatatim potentialul.

Karma "irosita" a stramosilor este cauza pentru care se nasc, de exemplu, copii cu probleme. Ei sunt "veriga" ce curata (platesc) prin suferinta lor, pacatele unor generatii. Sa nu puneti intrebarea stupida " de ce sa sufar eu pentru ce au facut altii" . Pentru ca si altii vor suferi pentru ce ai facut tu. V-ati pus vreodata intrebarea de ce spunem "Tatal nostru" si nu "Tatal meu"? Sa invatam sa ne iertam si sa ne iubim stramosii- indiferent de greselile lor- este una dintre misiunile noastre pe acest pamant.

Evolutia spirituala presupune, printre altele, impacarea, acceptarea, iertarea si iubirea stramosilor. Nu poti evolua fara aceasta lectie. "Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri"- este o fraza care, face referire si la stramosii nostri.

Sa revenim... avem, la nastere, un "aluat" mai bun sau mai putin bun. De noi depinde produsul final- viata noastra. Cei care au mostenit un "aluat" mai prost, pot sa-si "curete" energia mostenita. Din dragoste pentru stramosii lor, sa nu repete greselile lor, sa se roage pentru ei si sa fie un exemplu pentru urmasii lor. Pentru ca au invatat "pe pielea lor" ce inseamna sa mostenesti o karma proasta.

Am invatat tarziu sa-mi iubesc stramosii. M-a ajutat o viziune care m-a marcat fundamental. Stramosii mei au fost oameni amarati, plini de necazuri si suferinte. Atat au putut ei. Le multumesc pentru tot ce mi-au lasat. Putinul acela, in anumite momente, a fost totul. A fost putinul meu, fara de care, sunt constienta ca mi-ar fi fost mult mai rau. Cum imi cinstesc stramosii? Cand ma rog, ma gandesc si la ei. Orice crestin are datoria de a merge duminica la biserica. O lumanare aprinsa simbolizeaza caldura si lumina din sufletul nostru atunci cand trimitem un gand bun catre cineva. Nu uit sa le aprind si lor o lumanare sau macar un gand bun. Au atata nevoie...

Legea nerezistentei si a multumirii

Nimic in lume nu poate sa se opuna unei persoane care este absolut nerezistenta. Atata timp cat un om rezista unei situatii, aceasta se va mentine. Daca el fuge de ea, aceasta il va urmari. Esenta acestei legi este urmatoarea:

„Binecuvantati pe dusmanul vostru si ii veti lua sagetile - iar ele se vor transforma in binecuvantari.'"

Daca soarta ti se pare potrivnica, binecuvateaz-o! Nu blama si nu invinovati pe nimeni pentru necazurile tale. Daca te-ai imbolnavit, nu te razvrati impotriva bolii tale. Multumeste-i! Poate ma crezi nebuna, dar aceasta boala iti semnaleaza faptul ca ceva este in neregula cu spiritul tau. Prin ea platesti si astfel, iti este salvat sufletul.

Cunosterea legilor spirituale si respectarea lor ofera omului posibilitatea de a-si sterge greselile.

In editia din februarie a revistei Normal despre Paranormal mai puteti gasi si alte articole: "Romania si blestemul presedintilor", "Bolile si karma, plante folosite la vraji", "Previziuni", S-a intamplat maine- o calatorie in timp", "Parapsihologi, paranormali, sarlatani", Intamplari paranormale".
sursa:garbo.ro

 Intuitia adevaratei fericiri


Oamenii care se bucura din plin de viata nu sunt cei care le au pe toate, ci cei care au reusit sa separe fericirea de evenimente exterioare. Fie s-au nascut cu intuitia adevaratei fericiri, fie au invatat lectia pe parcurs. Ce le este caracterisc acestor oameni? Iubirea neconditionata, optimismul, curajul, sentimentul libertatii, profunzimea sufletului.

Oamenii fericiti nu asteapta evenimente sau alte persoane pentru a-i face fericiti. Nu sunt victime pasive, isi croiesc singuri destinul si propria fericire. Stiu sa faca acele alegeri care sa le dea sentimentul de libertate, caci constrangerile imbolnavesc sufletul.

Oamenii fericiti stiu ca, in timp, nimic nu dureaza: nici banii, nici puterea, nici recunostiinta, nici viata insasi. De aceea, ei se accepta asa cum sunt si se bucura de ceea ce au. Nu sunt sclavii faimei, ai acumularilor materiale, ai consumului.

Oamenii fericiti stiu sa priveasca mai departe de limitele propriei vieti, stiu sa-si depaseasca egocentrismul si mandria.

Oamenii fericiti nu au ca tinta fericirea. Pentru ei este un mod de a trai.

Sa ai un tel in viata...


RUMI, un mare poet si filozof sufit , si-a pus odata elevii sa scrie cele trei lucruri pe care si le doreau cel mai mult. I-a avertizat ca, daca apare o contradictie intre dorintele lor, exista toate premisele ca viata sa le fie nefericita.
Rumi sustine ca e mai bine sa ai un singur lucru pe lista cu dorinte si sa-i dedici lui toata viata.


Mawlānā Jalāl ad-Dīn Muḥammad Balkhī, altfel cunoscut si ca Jalāl ad-Dīn Muḥammad Rūmī, dar in lumea vorbitoare de engleza cunoscut simplu ca Rumi, (30 Septembrie 1207 – 17 Decembrie 1273), a fost un poet persan din secolul 13,  jurist, theologian si mistic. Rūmī este un nume descriptiv insemnand  "Romanul",  de vreme ce el a trait cea mai mare parte a vietii in teritoriul numit Rūm - fost candva sub domnia Imperiului Bizantin.

Mananca, roaga-te, iubeste - de Elizabeth Gilbert

( pasaje alese...4 )
  ... descalcirea tarelor inerente conditiei umane, adica ceea ce as defini, simplificand mult, ca dureroasa neputinta a omului de a fi multumit mai mult timp.

De- lungul secolelor, diferite scoli de gandire au gasit explicatii la fel de diferite pentru starea aparent inevitabil imperfecta a omului.
Taoistii ii spun dezechilibru, budismul o numeste ignoranta, islamismul pune nefericirea omeneasca pe seama razvratirii fata de Dumnezeu, in timp ce traditia iudeo-crestina atribuie toata suferinta noastra pacatului originar.
Freudienii spun ca nefericirea e rezultatul inevitabil al ciocnirii dintre pornirile noastre naturale si nevoile civilizatiei...
Totusi, yoghinii sustin ca insatisfactia omeneasca e doar urmarea unei perceptii gresite a identitatii noastre. Suntem nefericiti fiindca ne socotim niste biete fapturi singure in fata temerilor, defectelor, resentimentelor si mortalitatii noastre. Credem in mod eronat ca egoul nostru mic si limitat constituie intreaga noastra natura. Nu am fost in stare sa recunoastem caracterul nostru divin mai profund. Nu ne dam seama ca undeva, in adancul fiecaruia dintre noi, exista un Sine suprem a carui stare perpetua e una de pace. Acel sine suprem este adevarata noastra identitate, universala si divina. Pana cand nu vor intelege acest adevar, oamenii vor trai mereu coplesiti de disperare, notiune exprimata extrem de graitor in fraza exasperata a filozofului stoic Epictet: "Il porti pe Dumnezeu inauntrul tau, biet nenorocit, fara ca macar s-o stii".
"Intreaga noastra lucrare in aceasta viata e sa redam sanatatea ochiului din inima noastra, ochi prin care poate fi vazut Dumnezeu" scria Sfantul Augustin.

Sa incercam aceasta in fiecare zi...

Mananca, roaga-te, iubeste - de Elizabeth Gilbert

( pasaje alese...3 )
  o lectie de supravietuire


...Vreau sa merg in Sicilia datorita lui Goethe, care a spus candva: "Nu-ti poti face o idee clara despre ce inseamna Italia daca nu ai vazut Sicilia"...

...Am avut o criza de identitate, dar am avut resursele (financiare, artistice si emotionale) cu care s-o rezolv. Totusi, voi spune ca acelasi lucru care a ajutat generatii intregi de sicilieni sa-si pastreze demnitatea m-a ajutat si pe mine sa incep sa mi-o recuperez pe a mea - si anume ideea ca aprecierea placerii poate fi punctul de sprijin al umanitatii fiecaruia dintre noi. Cred ca asta a vrut sa transmita Goethe cand a spus ca trebuie sa mergi in Sicilia pentru a intelege Italia. Si banuiesc ca asta am simtit si eu instinctiv atunci cand am hotarat ca trebuie sa ajung aici, in Italia, ca sa ma inteleg pe mine insami.
Vindecarea sufletului meu a inceput intr-o cada de baie din New York, in timp ce citeam cu voce tare niste cuvinte italienesti dintr-un dictionar. Viata mea se pulverizase in mii de farame, ajunsesem sa nu ma mai pot recunoaste, eram in asa hal incat n-as fi putut sa spun cine sunt nici macar daca m-as fi vazut in oglinda. Dar am simtit un graunte de fericire cand am inceput sa invat italiana si, daca gasesti fie si cea mai improbabila sansa de a te simti fericit dupa perioade atat de grele, trebuie s-o apuci si sa nu-i mai dai drumul pana cand nu te scoate taras din noroiul in care zaci. Nu e vorba aici de egoism, e obligatia ta sa procedezi asa. Viata ti-a fost data; e datoria ta (si dreptul tau, ca fiinta umana) sa gasesti frumusetea din viata, indiferent unde se ascunde ea.
Am ajuns in Italia stoarsa si slabita. Nu stiam inca ce meritam. Poate ca nici acum nu stiu cu siguranta. Ce stiu e ca prin intermediul placerii nevinovate am reusit sa ma adun pe mine, cea din ultima perioada si sa refac din bucatele o persoana "mai" completa. Lucru care se poate exprima cel mai simplu spunand ca am pus pe mine. Acum exist mai mult decat existam cu cateva luni in urma. Voi parasi Italia fiind evident mai mare decat eram cand am venit. Si voi pleca, cu speranta ca expansiunea unei persoane - amplificarea unei vieti - este o masura a valorii fiecaruia pe lumea asta.

Mananca, roaga-te, iubeste - de Elizabeth Gilbert

( pasaje alese...2)
Parca ar fi vorba despre Romania uneori...:

In Italiani (scrisa in 1964, cand autorul ei se saturase sa citeasca despre Italia doar in lucrari straine, ale unor scriitori care fie iubeau prea mult, fie dispretuiau prea mult aceasta tara),Luigi Barzini incearca sa clarifice niste aspecte ale culturii italiene. Barzini a incercat sa raspunda la intrebarea: de ce au avut italienii cele mai mari personalitati artistice, politice si stiintifice ale timpului lor, dar n-au devenit niciodata o mare putere mondiala? De ce sunt maestrii absoluti ai discursului diplomatic si totusi incapabili de a se guverna eficient? Cum pot fi negustori atat de priceputi, doar pentru a alcatui o natiune complet ineficienta din punct de vedere economic?
Raspunsurile lui la toate intrebarile de mai sus sunt extrem de complexe...
Pe scurt, ele trimit la o istorie trista, a unei Italii corupte de seniorii locali si dominate de puteri straine - lucruri care i-au condus pe italieni la concluzia aparent corecta ca pe lumea asta nu poti avea incredere in nimeni si nimic. Tocmai pentru ca lumea e atat de corupta, mincinoasa, instabila, exagerata si nedreapta, ar trebui sa ai incredere doar in ceea ce poti percepe cu propriile simturi si asta face ca simturile sa fie in Italia mai dezvoltate decat in orice alta parte a Europei. Iata de ce - sustine Barzini - italienii tolereaza generali, presedinti, tirani, profesori, birocrati, ziaristi si industriasi de o incompetenta grotesca, dar nu pot tolera "cantareti de opera, dirijori, balerine, curtezane, actori, regizori, bucatari, croitori..." incompetenti. Intr-o lume a dezordinii, a dezastrelor si a coruptiei, frumusetea ramane cateodata singurul lucru in care te poti increde. Doar excelenta in arta e incoruptibila. Placerea nu poate fi inselata. Si uneori, o masa copioasa e singura moneda reala...