marți, 14 iulie 2015

Dirijorul (12)

S-a trezit in zori cu acelasi gand cu care a adormit aseara tarziu: acela ca are nevoie neaparat de un “update” pentru a putea merge mai departe. O schimbare majora care sa o faca apta pentru noua situatie in care se afla: o femeie singura ajunsa asa impotriva vointei ei, prin voia sortii sau puterea destinului sau pentru ca asa a fost scris in stele. Expresia aceasta “e scris in stele” o duce insa in acelasi spatiu inchis de unde ar vrea sa evadeze putin, macar atat cat sa se regaseasca pe ea, cea de dinainte, puternica si increzatoare si sa-si regaseasca dragostea de viata aproape pierduta odata cu pierderea lui Sergiu… Dar pentru asta ar trebui sa intersecteze din nou traiectoria “stelei ce-a murit” si gandul o poarta din nou spre o revelatie a zilelor trecute, doua moduri in care, la interval de o suta de ani, doi oameni exprima aceeasi idee, unul in versuri, celalalt in proza:
- ”Icoana stelei ce-a murit /Incet pe cer se suie/Era pe cand nu s-a zarit /Azi o vedem si nu e.” – La steaua, Mihai Eminescu, 1886

- “Multe din aceste stele s-au stins deja si totusi luminile lor inca strabat Universul. Alte stele s-au nascut in departari, iar luminile lor inca n-au ajuns la noi” - Brida – Paulo Coelho, 1990
Sa fie aceasta o intamplare simpla sau una supusa legilor care ne guverneaza existenta (cum ar fi legea cauza-efect)?
Se gandeste ca acum cea mai la indemana solutie pentru o armonizare a energiilor trecute si actuale ar fi o calatorie, dar unde? La Sankt Petersburg daca s-ar duce ar putea muri acolo de dor, de emotie, de durere, oricat de mult si-ar dori sa revada locurile acelea dragi. Dar unde sa se duca si sa nu fie in pericol, cand au strabatut impreuna toata lumea? Doar intr-un colt uitat de lume, dar nu asta e ceea ce ii trebuie acum, acum are nevoie de forfota, de zgomot, de aglomeratie, ca sa se piarda pe cea de-acum si apoi in spatiul golit sa se regaseasca cea veche.
Pentru o intrare “in legalitate”, trebuie mai intai sa se reconecteze la realitatea in care traieste – acesta este impulsul pe care il simte de cateva saptamani ca pe o prevedere legala de indeplinit. Acum este poate cea mai buna ocazie: pentru a gasi un loc in care sa evadeze trebuie sa intre pe site-urile turistice, sa studieze ofertele agentiilor de turism. I se pare o intrare prea brutala in actualitate, dar o va face pentru ca alta cale de salvare nu exista; dupa atata timp in care si-a rumegat durerea simte ca e obligata sa incerce o iesire din labirintul in care a fost captiva prea mult, trebuie sa-si regaseasca prietenii si familia, trebuie sa-i scoata pe toti din infernul in care i-a atras fara sa vrea. Acum, dupa dovezile lor de solidaritate si empatie cu durerea ei, a venit randul ei sa-si scrie lectia de supravietuire, sa reinvete sa creasca nuferi din lacul cu noroi la fund, vorba poetului. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu